Biserica Ortodoxă din Morlaca

Biserica Ortodoxă din Morlaca a fost construită intre anii 1837-1838, pe locul unde se afla o altă biserică mai veche de lemn, ridicată - cel mai probabil - in perioada 1724-1735.
Puțină istorie...
În secolele XV-XVI, în satul Morlaca existau două biserici şi o mănăstire ortodoxă. Tradiția ne spune că prima biserică a aşezării se afla "La pietrii" si că era facută din lemn de stejar. Aceasta ar fi fost apoi strămutată pe locul bisericii actuale din localitate. Izvoarele orale amintesc însă despre o întâmplare, cu iz de basm. Se spune că "sătenii, propunându-şi să strămute satul mai jos, s-au gândit sa se orienteze după direcția în care va şări prima aşchie. Astfel s-a ajuns la locul actualei biserici si-n jurul ei, a vetrei satului" [Nicolae Șteiu, Morlaca: Satul de la poala Măgurii, p.19].
Inițial, preotii din sat urmau ritul ortodox, creştin răsăritean, dar timp de 200 de ani s-a practicat şi ritul greco-catolic, ca urmare a presiunilor şi politicii de catolicizare forțată dusă de stăpanirea maghiară din acea vreme. Trecerea de la ritul ortodox la cel greco-catolic s-a întâmplat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Astfel, în anul 1733, în localitatea Morlaca erau amintiți trei preoti: Achim şi Vasile și Vasile (probabil tată și fiu). Achim a fost primul care a trecut la greco-catolicism, ultimii doi aveau să ramână credinciosi credinței ortodoxe. S-a ajuns astfel la o situație neobişnuită: Parohia Ortodoxă din Morlaca ținea de Protopopiatul Călata, în timp ce cea unită de Arhidiaconatul Jucului de Jos. "Lui Achim i-a urmat preotul unit Gherontie, care a fost şi protopop al Districtului Morlaca. [...] Din timpul păstoririi preotului Achim şi până la sfârşitul secolului al XVIII-lea, creştinii din Morlaca au trecut la biserica greco-catolică." [Nicolae Șteiu, Morlaca: Satul de la poala Măgurii, p. 76]. Interesant este faptul că, în jurul anului 1886, documentele vremii amintesc de Protopopiatul greco-catolic Morlaca, care era condus ce viceprotopotul Analia Popu şi care cuprindea 17 parohii din satele înconjuratoare şi număra 13.212 suflete. [mai multe aici, pp. 166-171]
Într-un document din anul 1886, parohia Morlaca era descrisă astfel: "Morlac'a (Marothlaka) cott. etc. ca mai susu. Par. vechia. Bas. de petra din 1837 in onorea Preasantei Treimi. Cas'a par. de lemnu. Sub lib. conf. a Ord. Matric. are dela an. 1850. Scola de lemnu. Scolari 78. Mai sun tu: 1 familia' reformata si 1 fam. israel. Limb'a romana. Post'a ultima: Banffi-Hunyad." [mai multe aici, p. 169]
De-a lungul timpului, preotii slujtori ai Parohiei din Morlaca au fost:
- 1733 - Preotii Vasile "senior" si Vasile "junior" (probabil tata si fiu);
- In a doua jumatate a sec. XVIII- Preotul unit Achim, apoi preotul unit Gherontie (incepand cu acestia, toti preotii care au slujit in biserica, pana in 1948, au urmat ritul greco-catolic);
- 1842 - 1857 - Viceprotopopul Georgiu Pop;
- 1857 - 1892 - Protopopul Ananie Pop;
- 1892 - 1924 - Protopopul Ioan Pop;
- 1924 - Protopop Virgil Pop (mai multe aici, pp.46-47);
- 19xx - 1965 - Victor Pop (in 1948, preotul Victor Pop revine la ritul crestin ortodox);
- 1966 - 1973 - Preot Ioan Pop;
- 1973 - 2014 - Preot Ioan Calatan;
- din 2014 - Preot Florin Șomlea.
În prezent...
În prezent, Parohia Ortodoxa Morlaca numără aproximativ 260 de famili.
Bibliografie
- Codruţa Trană, Nuţu Moiş, Monografia comunei voivodale Călata, jud Cluj
- Nicolae Șteiu, Morlaca: Satul de la poala Măgurii, Casa de Editură Dokia, Cluj-Napoca, 2009
- Daniel Dumitran, Un timp al reformelor: Biserica Greco-Catolica din Transilvania sub conducerea episcopului Ioan Bob:

0 comentarii