There isn't any images, Please upload via modules management in admin section
Portul popular din Morlaca

ieCostumul popular al ţăranilor de la Morlaca face parte din zona etnografică ce cuprinde satele Alunişu, Călata, Călăţele, Buteni, Ciuleni, Mărgău, Bologa, Fildurile, Răchiţele şi cu mici nuanţări Ciucea, Negreni şi Bucea.

 

Portul femeiesc

costume"Cămeşa femeiască, numită "cămeşe cu piept"  şi "cămeşe cu ciupag"  este brodată de regulă monocrom, cu motive geometrice realizate pe muchia cutelor şi pe piept. La gât, pe încreţiturile din faţă, are o broderie mai îngustă. Pe mâneci sunt trase şire, la fel se realiza "trasura" sau brăţara iar mânecile se termină cu cipcă. Corpul cămăşii era croit cu pieptul lat dintr-un lat şi jumătate, iar din cealaltă jumătate de lat se scoteau păhuţele şi clinii de sub mânecă. Trupul cămăşii este scurt, ajunge până la brâu şi este prins de poale. Pânza de la piept este strânsă prin încreţituri, rezultând astfel ciupagul.  Încreţiturile de sus ale cămăşii sunt prinse într-un guler brodat uneori în întregime şi realizat strâns pe gât. Ornamentaţia cămăşilor se diferenţiază în funcţie de vârstă, cu nuanţe de roşu la fete şi femei tinere şi de negru la ceve vârstnice. [...] Mânecile şi ciupagul de pe piept sunt părţile cele mai decorate ale cămăşii. [...] Poalele purtate erau numai albe, croite separat din pânză de cânepă ţesută în casă, vârâtă de mai multe ori în vale, apoi ţinută la soare ca să se albească. [...] Poalele au puţine ornamente, nişte cheiţe simple, un ajur numit ciur îndărămnic, bocori şi bunucăi. Laţii se legau între ei cu găurele oarbe numite rupturi. O altă piesă importantă este zadia cu trup vânăt ce se purta cândva şi în faţă şi în spate, lăsând poalele vizibile mai ales în timpul mersului. Zadia are o formă dreptunchiulară de aproximativ 80 / 46 cm. Porţiunea vânătă sau neagră este de aproximativ 30 de cm, restul fiind de un roşu portocaliu, pe care se realizează dungi înguste, iar între dungi, mici motive geometrice. În a doua jumătate a secolului trecut, zadia a fost înlocuită cu şorţul. Pe cap se purta o cârpă albă  [...] sau năframă neagră cu ciucuri mari. Fetele, în zilele de sărbători, la nunţi şi la joc, purtau muruna (o cunună cu marginea tare, pe care erau cusute mărgeluţe, mici bucăţi de panglică şi figuri geometrice)."

 

Portul bărbătesc

soti"Portul bărbătesc morlăcan are mai puţine elemente decorative. El se compune din: cămaşă, gaci, pieptarul scurt, pieptarul lung, sumanul, cioarecii, căciula din piele de miel, pălăria, opincile şi-n ultimul veac cizmele. Cămeşa bărbătească veche se făcea dintr-un croi drept, cu stanul simplu, dreptunghiular, în mijlocul căruia se făcea gaura.  Mânecile se confecţionau din bucăţi de pânză dreptunghiulare aplicat pe stan la nivelul clinului de pe laturi. Cămaşa de sărbători avea aplicată o broderie pe marginea stanului, atât ân faţă, cât şi în spate şi pe umeri. Pe mâneci, se realiza o broderie pe lângă cusătură şi la marginea de jos. Cele mai multe cămăşi erau cele ce aveau mâneci de pumnari. Gulerul cămăşii era bogat ornamentat cu figuri geometrice înghesuite, brodate şi cu motive florale, mai rar şi cu figuri zooorfe (de obicei păsări). Gacii se confecţionau largi, din 4-6 colţi de pânză albă laţi de aproximativ 80 de cm, prinşi între ei cu cheiţe de aţă albă şi cu tivul de găurele numit rupturi, ori cu mici franjuri obţinuţi din destrămătură. [...] Cioarecii  erau realizaţi din pânză albă sau gri. Pe ei se aplicau ornamente de irhă capsate sau dantelate, precum şi la buzunare şi în loc de manşete.  [...] Peste cămasă se purta pieptarul scurt, iar iarna pieptarul lung. Ele se confecţionau în clini, cele de iarnă fiind mai lungi în spate, ca să protejeze şalele. Sumanele se purtau mai mult peste pieptare în timpul rece. Erau confecţionate din cinci coţi de pănură de lână de oaie, ţeşută în casă, vopsite în negru şi îndesate în piuă.  [...] Bărbăţii, mai ales în zilele de lucru, purtau frişuri, adică haine scurte până peste genunchi, realizate dintr-o bucată peste spate şi piept şi întregite pe laturi cu mânecile." 

"În picioare se purtau opinci de piele de vită, confecţionate de gurgoi scurt de 3 cm şi nojiţe tot din piele. Încă din prima jumătate a secolului al  XX-lea, opincile au început a fi înlocuite cu cizmele."

 

Notă! Fragmentele de mai sus au fost extrase din Nicolae Şteiu, Morlaca - satul de la poala Măgurii, Casa de Editură Dokia, Cluj-Napoca, 2009, pp. 175-179.